Voi, cei care ne iubiti si ne urmariti, stiti cat de mult iubim limba, cultura si traditiile noastre romanesti, insa noi suntem mandri sa le facem cunoscute si canadienilor, nu doar sa le pastram. Dupa ce la Gala i-am impresionat cu Baladele lui Porumbescu, cu costumele, horele si scenetele noastre, cu colacii si cozonacii rumeni, am gasit de cuviinta sa vorbim lumii despre Brancusi cu ocazia “Zilei Romanilor de Pretutindeni”. Cum anul acesta s-au implinit 140 de ani de la nasterea celui care a fost numit “jumatate zeu, jumatate taran”, am vrut sa aducem un mic si pios omagiu, aici, departe de tara.
Sambata, pe 28 Mai, in cadrul programului de International Languages, program sustinut de Guvernul Canadian cu scopul pastrarii culturii si identitatii nationale, am organizat evenimentul “Vorbaretii de la masa tacerii”. Am aflat pe aceasta cale, imensa contributie a lui Brancusi la sculptura moderna. Desigur, am lucrat, ca intotdeauna, pe grupe de varsta, insa cu totii, am avut ca tema cele trei lucrari urbanistice ale marelui sculptor: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului. Cei mai micuti, au avut de colorat monumentele, cei de la grupa mijlocie, le-au modelat in plastelina iar cei mari au lucrat la un material pe care l-am daruit din toata inima Inspectoratului Scolar al Regiunii Halton. Am daruit acest material ca pe un mic omagiu in cinstea tarii noastre si a marelui sculptor, dar si ca pe un simbol al recunostintei pe care o avem fata de tara adoptiva care prin sprijinul acordat ne ajuta sa pastram vii, aici, departe de casa, limba, cultura,traditiile si istoria Romaniei.
In timp ce am lucrat cu drag si spor, am fost vorbareti ca intotdeauna, bucurosi ca putem vorbi intre noi in limba romana despre cum sa pozitionam Masa Tacerii astfel incat sa privim prin Poarta Sarutului si sa vedem Coloana Infinitului.
Cateva poze care graiesc despre atmosfera pe care profesoarele au reusit sa o creeze in timpul evenimentului, vor fi mai convingatoare decat cuvintele noastre… ce parere aveti?
